jueves, 10 de julio de 2014

Eu vi-l arat voua dar voi nu-l vedeti.

"Eu vi-l arat voua, dar voi nu aveti capacitatea de a-l vedea" spunea (in cuvintele epocii
lui) cineva acum vreo 2014 ani.


Un vechi proverb spune: "Inteleptul ii arata neghiobului luna iar neghiobul ii priveste acestuia, degetul".


Daca fiinta umana ar fi reusit intelege corect, cuvintele cele de acum peste 2500 ale lui
Cratylos ("In loc sa vorbeasca, omului iar fi cu adevarat util sa indice ce are de spus, cu degetul")
lucrurile nu s-ar fi aflat la o asa enorma departare de calea cea dreapta (vezi in "desenul - sugestie"
de mai jos, "calea dreapta" reprezentata de directia "alfa-omega).

Omenirea a mers pe orice alta directie (orice alt grad al
cercului) in afara de cea verticala, cea care i-ar fi asigurat
verticalitatea ca om.
De aici (si de aici) incepe comparatia conceptului "Viata"
cu conceptul "corabie".
Dar, sa ne intoarcem la oile noastre si sa cautam a intelege
de ce toata lumea il confunda pe "pretutindeni" cu "nicaieri".
Pentru ca altfel este de neinteles cum de tocmai cei care
afirma ca "Dumnezeu e pretutindeni" sunt primii care nu
il "vad" (percep).

 Cu toate ca concepte precum "tot", "pretutindeni", etc sunt
 "adejective superlative care nu au "grad de comparatie",
pentru o covarsitoare majoritate "maxim"-ul poate deveni si
"mai putin maxim" iar "minim"-ul poate deveni "mai putin minim".
(va continua)



No hay comentarios:

Publicar un comentario